Si una dintre fotografiile pe care ar trebui să le recunoască orice român.
Priviți această fotografie realizată pe data de 17 iulie 1907.
Este momentul în care primul european aflat la bordul unui aparat autopropulsat, mai greu decât aerul, se desprinde de pământ. Este vorba de românul Traian Vuia, cel care a și inventat și construit aparatul de zbor. Și este momentul în care un român avea să se alăture celor care au schimbat pentru totdeauna lumea, oferind umanității, pur și simplu, zborul.
Este o fotografie care ar trebui cunoscută, recunoscută și, mai ales, promovată de orice român. Pentru că ea reprezintă împlinirea unui vis. Iată, în continuare, alte câteva fotografii realizate în aceeași zi de 17 iulie 1907, pe câmpul de la Bagatelle și (foarte) puțină istorie.
Traian Vuia pregătindu-se de zbor cu Vuia I bis, varianta perfecționată a aeroplanului Vuia I
Născut pe 17 august 1872 în satul Surducu Mic (județul Timiș), Traian Vuia avea să se întoarcă în Lugoj după terminarea facultății, pentru a studia problema zborului uman. Din pricina lipsurilor financiare nu reușește să-și ducă la capăt proiectul și, în iulie 1902, decide să plece la Paris, în speranța că va găsi pe cineva interesat să îl finanțeze. Pe 16 februarie, 1903 trimite proiectul Academiei de Științe de la Paris , prezentând posibilitatea de a zbura cu un aparat de zbor mai greu decât aerul cât și procedura de decolare. Academia însă îl respinge, motivând că ar fi prea utopic:
“Problema zborului cu un aparat care cântărește mai mult decât aerul nu poate fi rezolvată și nu este decât un vis.”
Vuia nu renunță la proiect și se înscrie pentru un brevet, acordat pe 17 august 1903 și publicat pe 16 octombrie 1903. Invenția brevetată se numește aeroplan automobil. În toamna lui 1904 începe să-și construiască și un motor, tot invenție personală, pentru care, în același an, obține un brevet de invenție în Marea Britanie. Întreaga parte mecanică e terminată în februarie 1905. Aparatul este gata în decembrie, după ce i se montează motorul, și este numit Vuia I (și poreclit Liliacul, din cauza formei sale). Avea prevăzută o greutate totală de 250 kg, o suprafață de susținere de 14 m² și un motor de 20 CP. Primele experimente au început în 1905, ca pe un automobil, cu aripile demontate, pentru a căpăta experiență în manevrarea lui.
Continuarea, AICI.
