Turismul balnear și balneoclimatic, produs turistic cu potențial de dezvoltare în România | Masterplanul și Strategiile de dezvoltare

Editorial MN, dedicat Zilei Mondiale a Turismului, 27 septembrie.

Proiectul Programului pentru dezvoltarea investițiilor în turism, în consultare publică.

Se are în vedere realizarea a două subprograme: Dezvoltarea turismului balnear și balneoclimatic și dezvoltarea domeniului schiabil.

Ministerul Antreprenoriatului și Turismului (MAT) a publicat în transparență decizională proiectul de HG privind aprobarea Programului pentru dezvoltarea investițiilor în turism, care are în vedere, între altele, dezvoltarea infrastructurii de turism, esențială pentru creșterea nivelului de competitivitate a industriei turistice românești pe harta internațională de profil, un portofoliu diversificat de proiecte de investiții sporind șansa țării noastre de a performa în cadrul unui sector atât de competitiv la nivel mondial. „Natura și intensitatea fluxurilor de turiști sunt direct determinate de gradul de dezvoltare și de disponibilitate a infrastructurii turistice, iar volumul cheltuielilor turistice depinde în mare parte de gradul de diversificare a ofertei turistice, redată prin existența infrastructurii turistice balneare, pentru practicarea sporturilor de iarnă și a altor oferte de agrement”, se menționează în Nota de fundamentare a actului normativ.

În același document, se menționează că autoritatea publică centrală în domeniul turismului își propune să susțină proiecte investiționale suport în dezvoltarea destinațiilor turistice, care să faciliteze și să creeze oportunități de afaceri la nivel local. Proiectele de investiții identificate, care vor fi finanțate de către autoritatea publică centrală în domeniul turismului, trebuie să aibă un impact pozitiv asupra patrimoniului cultural și natural, fără a aduce prejudicii resurselor existente la nivel local, susținând dezvoltarea durabilă a acestora și recompensarea comunităților implicate în dezvoltarea activităților de turism.

Beneficiarii programului sunt unitățile administrativ-teritoriale reprezentate de autoritățile administrației publice locale, precum și unitățile administrativ-teritoriale membre ale asociațiilor de dezvoltare intercomunitară, constituite conform legii, pentru investițiile realizate prin asociațiile de dezvoltare intercomunitară. Obiectivele de investiții care se realizează în cadrul programului trebuie să fie amplasate pe terenuri aflate în proprietatea publică sau privată a unităților administrativ-teritoriale sau în administrarea autorităților administrației publice locale, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

Programul vizează realizarea a două subprograme: Dezvoltarea turismului balnear și balneoclimatic și dezvoltarea domeniului schiabil.

Inițiatorii menționează că, pe baza unei documentații riguroase, au fost identificate aproximativ 100 de localități, cele mai multe fiind din mediul rural, deținătoare de resurse minerale cu calități terapeutice, de o diversitate aproape unică în Europa (ape minerale, lacuri terapeutice, nămoluri terapeutice, gaze terapeutice, mediul de salină/peșteri, bioclimat), a căror valorificare, prin turism balnear, ar aduce României beneficii incomparabil mai importante decât oricare altă formă de turism. Avantajele date de posibilitatea valorificării acestora tot timpul anului, de impactul deosebit asupra dezvoltării socio-economice a unor zone rurale, de îmbunătățirea stării de sănătate și de repunere în formă a organismului după efort, dar și de faptul că, pe plan european, România nu este egalată din punct de vedere al diversității resurselor balneare, constituie premise favorabile incontestabile pentru inițierea de investiții în scopul punerii în valoare a acestora. Repartizarea acestor resurse/localități pe tot teritoriul și pe toate formele de relief este un alt avantaj important care ar susține o dezvoltare echilibrată la nivel național.

În Nota de fundamentare se mai menționează că „turismul balnear și balneoclimatic se regăsește, ca produs turistic cu potențial de dezvoltare în România, în următoarele documente strategice: Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Național 2007-2026, Strategia Națională de Dezvoltare a Turismului 2019-2030, Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României 2030, Strategia de dezvoltare a turismului balnear.

TURISM – PROGRAME ŞI STRATEGII

1. Subprogramul dezvoltarea turismului balnear și balneoclimatic

Pentru unitățile administrativ-teritoriale atestate ca stațiuni balneare și balneoclimatice, se are în vedere finanțarea următoarelor investiții pentru construire/ reabilitare/modernizare/extindere: complex de turism balnear: clădiri care includ în același edificiu ori în edificii legate fizic sau funcțional structuri de primire turistice (de cazare, de alimentație și de tratament balnear, eventual de agrement), trasee marcate pentru cură de teren, alei promenadă, obiective  culturale, sportive (terenuri multifuncționale) și de agrement, achiziția de echipamente, mobilier și aparatură medicală specifice procedurilor balneare, amenajare în scop turistic a lacurilor naturale cu proprietăți terapeutice; pentru unitățile administrativ-teritoriale cu factori naturali terapeutici, altele decât cele atestate ca stațiuni balneare și balneoclimatice, se are în vedere finanțarea construirii bazei de tratament cu dotări specifice.

Criteriile de eligibilitate vor fi aprobate ulterior apariției acestui act normativ, prin ordin de ministru.

2. Amenajarea domeniului schiabil, pentru practicarea schiului, dar și a celorlalte sporturi legate de zăpadă, este deosebit de importantă, de capacitatea și calitatea acestuia depinzând existența și competitivitatea propriu-zisă a stațiunilor turistice din zona montană. Având în vedere faptul că schimbările climatice au efecte din ce în ce mai importante asupra turismului de iarnă, viitoarele abordări în amenajarea domeniului schiabil trebuie orientate spre calitate și mai puțin spre cantitate. În aceste condiții, pentru a primi finanțare din fonduri publice, investițiile trebuie orientate spre acele locații care prezintă condiții favorabile practicării sporturilor de iarnă (număr redus de zile cu vânt și ceață, risc redus de producere a avalanșelor) și caracteristici care să favorizeze menținerea stratului de zăpadă pentru cel puțin 120 de zile pe an.

În acest sens, MAT va achiziționa un studiu de cercetare privind extinderea/optimizarea domeniului schiabil din România în vederea valorificării durabile a resurselor turistice din spațiul montan și implicit a dezvoltării unor domenii schiabile competitive la nivel european, precum și a creșterii numărului mediu de turiști și salariați. Acest studiu reprezintă un document strategic pentru domeniul de profil și implică analiza experienței europene, descrierea cadrului strategic, analize diagnostic pentru cunoașterea detaliată a situației din teritoriu în ceea ce privește domeniile schiabile existente, planificare strategică, prezentarea unei viziuni care să traseze direcția de dezvoltare, angajarea comunității, criteriile de eligibilitate. Urmare a acestui studiu se vor aproba criteriile de eligibilitate, prin ordin de ministru.

Pentru subprogramul „dezvoltarea domeniului schiabil” se are în vedere finanțarea următoarelor investiții: construire/reabilitare/modernizare/ extindere domenii schiabile: pârtii de schi/școală/trasee de legătură, instalație de transport pe cablu, bandă transportoare pentru pârtii școală, tubbing, instalație de iluminat nocturn, instalație de zăpadă artificială, utilaj de bătut zăpada, clădire administrativă, parcare, pârtie/pistă săniuș, drum acces, post de prim ajutor, amenajare/reabilitare patinoar.

Pentru a elimina eventualele confuzii care pot apărea în interpretarea cheltuielilor eligibile de către beneficiarii proiectelor, au fost structurate tipurile de cheltuieli, conform Devizului general  al obiectivului de investiții, stabilit  în baza HG. nr. 907/2016 cu modificările și  completările ulterioare.

Unitățile administrativ-teritoriale pot solicita decontarea sumelor cheltuite pentru întocmirea proiectului tehnic de execuție la data realizării recepției la terminarea lucrării, după caz, dar nu mai mult de 3% din valoarea fondurilor alocate în contractul de finanțare.

Sumele de la bugetul de stat pentru finanțarea proiectelor de investiții în turism se alocă, în limita fondurilor prevăzute pentru această destinație, prin transferuri de la bugetul autorității centrale în domeniul turismului către bugetele locale, pentru susținerea financiară a autorităților administrației publice locale, în completarea surselor proprii ale acestora și se defalcă prin ordin al ministrului, după avizul Consiliului Tehnico Economic pentru domeniul turism.

În conformitate cu prevederile H.G. nr. 558/2017 cu modificările și completările ulterioare, au fost încheiate 6 contracte de finanțare, dintre care: unul s-a finalizat (Consiliul Local Borsec, județul Harghita), unul s-a reziliat (Consiliul Local Ocna Sibiului, județul Sibiu) și 4 sunt în derulare la momentul actual (Consiliul Județean Călărași, Consiliul Județean Constanța, Consiliul Local Borșa, județul Maramureș, Consiliul Județean Sibiu). Contractelor de finanțare aflate în derulare la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri li se aplică prevederile legale în vigoare la data încheierii acestora.

De asemenea, în Anexa nr. 1 a HG nr. 558/2017 cu modificările și completările ulterioare erau prevăzute un număr de 148 de proiecte din care: 121 proiecte s-au eliminat (finalizate sau nedepunere documentație tehnico-economică la termen), 23 proiecte rămân în clarificări/completări și 4 proiecte sunt în derulare. Conform articolului 14, pct. 3, din hotărârea menționată, au mai fost depuse 6 proiecte noi. În acest sens, se găsesc în Anexa la prezentul act normativ, 29 de proiecte (23 proiecte care sunt în clarificări/completări și 6 proiecte noi), cu mențiunea că în termen de 30 de zile de la publicarea criteriilor de eligibilitate, UAT-urile pot depune studiile de fezabilitate complete, conform acestora.

Prin aceste măsuri se urmărește dezvoltarea comunităților locale din zonele cu potențial turistic mare și foarte mare, prin creșterea investițiilor publice în infrastructura turistică, dezvoltarea competitivă a turismului și o direcționare eficientă a investițiilor publice, dezvoltarea unei rețele de destinații turistice competitive pe plan internațional, identificarea unei abordări integrate a politicii turistice la nivelul regiunilor, prin dezvoltarea durabilă a turismului.

 

---

Mangalia News, 27.09.2022. (Va urma).

---