Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Toni Greblă, a explicat marţi, 28 mai, modul în care se va vota în 9 iunie. El a anunţat că 18.025.324 de alegători, din care 942.730 sunt cetăţeni români cu domiciliul în străinătate, au fost înscrişi în Registrul electoral.
În total, 9.776 de candidaţi s-au înscris în mediul rural pentru alegerile locale, iar în mediul urban s-au înscris 1.610 candidaţi. Dintre aceştia 10,56% sunt femei în rural şi 12,36% în mediul urban.
Şeful AEP a afirmat că pentru alegerile la Parlamentul European s-au înscris 494 de candidaţi, dintre care 167 sunt femei, cee ace reprezintă 33,81% din total, un procentaj un pic mai bun decât cel de la alegerile locale.
La acest scrutin vor fi aleşi 3.186 de primari, Primarul General al Capitalei, consilierii locali şi judeţeni, precum şi cei 33 de reprezentanţi ai României în Parlamentul European.
Conferință de presă susținută de președintele Autorității Electorale Permanente, Toni Greblă:
Număr aproape dublu de secţii în diaspora
Preşedintele AEP a mai spus că la alegeri se vor deschide în dimineaţa zilei de 9 iunie 18.968 de secţii de votare în ţară şi un număr record în străinătate, 915 de secţii, faţă de aproximativ 450 câte au fost organizate la scrutinul din 2019.
În străinătate, din cele 915 secţii de votare, cele mai multe vor fi deschise în ţările în care şi prezenţa cetăţenilor români este mai mare. Astfel, în Italia vor fi deschise 150 de secţii, în Marea Britanie, 147, în Germania – 104 secţii şi Franţa 66 de secţii, iar în republica Moldova, 52 de secţii, în SUA fiind 48 de secţii de votare.
Cetăţenii nu pot vota cu paşaportul simplu în ţară
Toni Greblă, a precizat că cetăţenii nu pot vota cu paşaportul simplu în ţară, ci cu cartea de identitate sau alt document echivalent. În străinătate, cetăţenii români trebuie să facă dovada că au cetăţenia şi reşedinţa în acea ţară, la alegerile parlamentare şi prezidenţiale, a mai spus preşedintele AEP, arătând că MAE are o listă de documente pe care fiecare ţară le eliberează cetăţenilor de altă cetăţenie care se află temporar sau definitiv acolo.
„În ţară, paleta este destul de lărguţă, mă refer la cărţi de identitate, cărţi de identitate electronice, cărţi provizorii de identitate şi electronice de identitate, paşaport diplomatic şi paşaportul de serviciu, în toate variantele lui, iar pentru militarii şcolilor militare, pot să voteze şi pe baza carnetului de serviciu”, a spus oficialul.
Întrebat dacă în ţară cetăţenii pot vota cu paşaportul simplu, preşedintele AEP a răspuns: „Cu paşaportul simplu nu pot vota, deoarece, probabil, legiuitorul a vrut să evite, paşaportul simplu în acelaşi timp se află la cetăţean ca şi cartea de identitate şi atunci el trebuie să aleagă şi este cel mai simplu ca în ţară să voteze cu cartea de identitate sau alt document echivalent, fără paşaportul simplu, turistic. Pot să voteze în ţară cu paşaportul diplomatic”, a mai spus Toni Greblă.
Doar cu „mutaţie” mai veche de 2 luni. Cine şi unde votează
„Pentru alegerile locale, cetăţenii României pot să voteze doar la secţia de votare unde sunt arondaţi conform domiciliului. Pot să voteze de asemenea la reşedinţă cetăţenii români care au stabilită reşedinţa cu cel puţin 60 de zile înaintea scrutinului. Cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în ţară sau străinătate pot să voteze la oricare din secţiile de votare din ţară sau străinătate numai la alegerile europarlamentare, pentru că acolo este o singură circumscripţie electorală, ori că votează în ţară, ori în străinătate, tot aceeaşi listă de 33 de europarlamentari se votează şi din această cauză nu contează unde îţi exerciţi dreptul de vot. La alegerile locale este cu totul altceva: aleg primarul localităţii, Dacă aleg primarul localităţii înseamnă că am domiciliul acolo, că mă interesează de acel oraş şi nu pot să mă duc la capătul celălalt al ţării să-mi exercit dreptul de vot”, a explicat Greblă.
5 buletine pentru fiecare alegător. Noutatea 2024: plus o tuşieră
Preşedintele AEP a explicat şi cum va decurge votul duminică, 9 iunie. Fiecare alegător va primi câte cinci buletine de vot, o ştampilă şi vor avea la dispoziţie o tuşieră.
„Vor prezenta documentul de identitate şi vor primi de la preşedintele biroului electoral al secţiei de votare un set de cinci buletine de vot”, a explicat Toni Greblă.
Este vorba de un buletin pentru alegerea reprezentanţilor României în Parlamentul European, unul pentru alegerea consilierilor locali, unul pentru consilierii judeţeni, unul pentru alegerea primarului şi unul pentru alegerea presedintelui Consiliului Judeţean.
„După ce le va primi, va intra în cabina de vot, îşi va exercita acolo dreptul de vot, punând cinci ştampile pentru fiecare din cele cinci buletine de vot care i-au înmânate. Pentru acest lucru va avea la îndemână ştampila de vot şi, pentru prima dată, şi o tuşieră pe care va putea să o utilizeze în cazul în care nu se mai vede foarte bine ştampila după ce ea a fost aplicate pe două, trei, patru buletine de vot”, spus preşedintele AEP.
Acesta susţine că după ieşirea din cabină alegătorii vor împături buletinele de vot cu ştampila de control a secţiei de votare în exterior şi fiecare din cele cinci buletine de vot va fi pusă în urnele inscripţionate. „Apoi va preda ştampila cu menţiunea „Votat” preşedintelui secţiei de votare şi va putea să părăsească secţia de vot”, a mai spus Greblă.
Cetăţenii cu afecţiuni vizibile vor putea fi însoţiţi în cabina de vot de persoane la alegerea lor
Oficialul a afirmat că cetăţenii care nu pot să-şi exercite dreptul de vot din cauza unei afecţiuni vizibile vor putea fi însoţiţi în cabina de vot de o persoană la alegerea lor, menţionând că este interzis ca aceştia să fie însoţiţi de membrii biroului secţiei de votare sau de candidaţi. „În interiorul cabinei de vot, cetăţenii pot să rămână timp suficient pentru a vedea bine buletinul de vot, pentru a pune ştampila unde doresc”, a afirmat Greblă.
Buletinele de vot introduse în urna greşită vor fi considerate valabile
Greblă a precizat că buletinele de vot care vor fi introduse greşit într-o singură urnă sau în altele decât cele destinate vor fi considerate valabile şi nu vor fi anulate. „Cetăţenii care greşesc la introducerea în urnele inscripţionate şi pun buletinele de vot într-o singură urnă sau încurcă, de exemplu, urna destinată preşedintelui Consiliului Judeţean cu cea pentru Consiliul Judeţean, acele buletine de vot vor fi considerate valabile. Ele vor fi separate şi puse pe capitole când vor fi deschise urnele şi se vor număra voturile. Simpla greşeală a punerii buletinul de vot în altă urnă decât cea special inscripţionată nu conduce la anularea votului”, a mai explicat preşedintele AEP.
Până când se cere urna mobilă
Conform acestuia, fiecare secţie de votare va fi dotată cu urnă specială sau mobilă.
„Cetăţenii români care nu pot fi transportaţi sau au dificultăţi majore în a se prezenta la secţia de votare trebuie să depună cu suficient timp înainte la biroul electoral de circumscripţie locală un set de documente din care să rezulte că sunt în imposibilitatea de a se deplasa la secţia de votare. Pot de asemenea să depună această solicitare însoţită de documente justificative şi în ziua de sâmbătă, la biroul secţiei de la sediul secţiei de votare şi, de asemenea, chiar în duminica alegerilor pot să depună această solicitare, dar să o depună până la o oră rezonabilă, noi am recomandat ora 14.00, pentru că ea să poată fi prelucrată, pentru ca să poată să se deplaseze doi membri ai secţiei de votare la domiciliul persoanei cu urna mobilă şi evident să aibă şi timpul necesar spre a reveni la secţia de votare, înainte de ora 22.00, când se încheie votarea”, susţine Toni Greblă.
O altă premieră: Se votează până la ora 22.00. Ultima secundă: 23.59!
O premieră în acest an o reprezintă faptul că secţiile de votare vor fi deschide între orele 7:00-22:00. La alegerile precedente, ele s-au închis de la ora 21:00.
„Votarea începe la 7 dimineaţa şi se termină la ora 22:00. Totuşi, acolo unde, în mod excepţional, preşedintele secţiei de votare decide, pentru că observă că sunt cetăţeni care încă nu au apucat să voteze, dar ei se află în interiorul secţiei de votare sau în preajma, în imediata apropriere a secţiei de votare şi stau la rând pentru a-şi exercita dreptul la vot, preşedintele secţiei de votare poate să decidă prelungirea votării până la 23:59, când sistemul electronic de înregistrare la vot va fi închis automat”, a spus preşedintele AEP.
Mangalia News, 31.05.2024.
