Pe timpul lui Ceaușescu, n-am fost niciodată pe litoral. Am mers în câteva excursii prijn OJT, cu muncitorii de la întreprinderea la care lucra tata, dar în alte destinații, nu la mare, cum mi-aș fi dorit. Vizavi de Continental, dacă țin bine minte, era o agenție TAROM. Multă vreme au ținut în vitrină un afiș care făcea reclamă litoralului românesc, cu hotelul Onix din stațiunea Cap Aurora în plan îndepărtat. Cer albastru, oameni mângâiați de valuri, mare înspumată, umbrele multicolore pe plajă și-o clădire ce părea făcută din cleștar. N-aveam curaj să-mi imaginez că aș putea ajunge și sta vreodată acolo, părea mult prea frumos, de parcă nici nu era în RSR.
Într-o zi de început de vară, m-am dus la ștrandul Termal, unde, la coadă la brifcor, am cunoscut o fată ce mi s-a părut incredibil de frumoasă. Ea venise cu o prietenă din clasă, eu cu un amic din zonă. Ne-am băut sucurile, am făcut baie, ne-am jucat cu o minge, după care ne-am pus la kems pe pătura lor.
La un moment dat, fata ne-a întrebat de câte ori am fost la mare. Ne-am uitat unul la altul și am mințit că eu de două, iar vecinul meu, de trei ori. M-a enervat pe moment, fiindcă a simțit nevoia să pluseze, să amplifice inutil scorneala. ”Uau, eu am fost doar la Neptun, voi?”
Am tras aer în piept și am zis plin de îndrere în sine: ”La Cap Aurelia, acolo e cel mai șmecher hotel de la mare”. Fetele au râs și mi se părea că totul merge perfect. În timp ce ne îndreptam spre wc-ul băieților, amicul meu mi-a zis: ”Bă, mare bou ești, fwte-te-ar Aurelia!”
MN: Îndrăgitul scriitor timișorean Goran Mrakić este prezent și în paginile cotidianului online Mangalia News. Volumele sale – ”Povestiri din garaj”, ”Lumea e cămașa mea de forță”, „Micile plăceri ale morții” și „Punk requiem” – pot fi procurate de AICI.
Mangalia News, 31.05.2024.
