Într-un context în care preocupările autorităţilor sunt legate de mediul înconjurător şi de impactul negativ al utilizării îngrăşămintelor chimice asupra solului, iar UE are obiectivul, prin Pactul verde european, de a face agricultură ecologică pe 25% din terenurile agricole, jucătorii din piaţa îngrăşămintelor se adaptează.
„Companiile mari de îngrăşăminte chimice şi-au investit resurse pentru a dezvolta propriile produse organice. Nu poţi să nu te afiliezi la direcţia pe care a dat-o UE, de 25% agricultură organică, până în 2030. Suntem într-o cursă“.
Într-un context în care preocupările autorităţilor sunt legate de mediul înconjurător şi de impactul negativ al utilizării îngrăşămintelor chimice asupra solului, iar UE are obiectivul, prin Pactul verde european, de a face agricultură ecologică pe 25% din terenurile agricole, jucătorii din piaţa îngrăşămintelor se adaptează. Astfel, râmele şi gunoiul de grajd, folosite pe vremea străbunicilor pentru hrana plantelor, redevin la modă.
„Interesul pentru îngrăşămintele organice există, nimeni nu poate să-l nege, iar acum a apărut o nouă perspectivă, care de fapt nu este tocmai nouă, ci reinterpretată, şi anume că fără materie organică plantele nu se vor dezvolta şi vor rămâne într-o zonă de platou. Practic, sporul de producţie între două ferme, una care aplică îngrăşăminte solide şi cealaltă care aplică îngrăşăminte solide şi organice, diferenţa o vor face cele organice. Acum mai mulţi ani în urmă, bunicii noştri sau strămoştrii noştri aplicau materie organică pe sol şi ştiau de ce“, a spus Gabriel Stoian, CEO al Profeco, distribuitor de fertilizanţi organici, certificaţi pentru agricultura ecologică, prezent în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Penny.
El a adăugat că în urmă cu o lună a vizitat o fermă în judeţul Giurgiu, unde fermierul, care avea şi animale, a folosit gunoiul de grajd drept îngrăşământ, iar grâul, în cazul său, s-a dezvoltat foarte bine.
“Nu trebuie să reinventăm nimic, ci să aducem un aport de materie organică pentru plante în sol, ca să-l ajutăm, mai ales în perioade de secetă şi care vine piatră sau sunt diverse intemperii care provoacă stres ale plantelor. Poate sună conservator, că lucrurile vechi sunt noi, că lucrurile pe care la un moment dat le-am îmbrăţişat, le-am folosit, nu ni se mai par atât de învechite acum, atât de nelalocul lor, ci, din contră. De asemenea, direcţia pe care o de Uniunea Europeană este clar în sensul acesta şi este trendul cu care noi mergem mai departe”, a spus Stoian. (…)
Continuarea cu VIDEO, pe zf.ro
