Când am început să-mi prezint cărţile pe pagina de Facebook, am subliniat faptul că din cele 23 cărţi scrise am scos într-o ediţie de colecţie doar 16 romane. Celelalte le-am grupat astfel:
*** O carte pentru suflet – „Miracol în Ajun de Crăciun”…
Despre cartea „Miracol în Ajun de Crăciun”: „…O poveste zguduitoare care devine suportabilă şi un motiv de speranţă pentru cei care au trecut printr-o asemenea dramatică experienţă, că nu totul se sfârşeşte aici şi că adevărata viaţă este cea veşnică. Acesta este tulburătorul mesaj al cărţii Dorei Alina Romanescu”. (Cezarina ADAMESCU).
*** Două cărţi pentru copii – „Evelin şi Mac-Mac în lumea poveştilor”, „Lumea minunată a poveştilor”…
*** Patru cărţi cu valoare sentimentală: „Gara Centrală”; „Mărturii de iubire”; „Zece ani de bucurie în România” (carte pentru care, drept premiu, am primit 10 zile într-o locație de vis la Florența); „Pe aripi de cântec şi dor”.
Despre cartea „Pe aripi de cântec şi dor”: „O carte a identităţii, semnată de Dora Alina Romanescu, regăsind aici un drum al iniţierii, cu forme şi sensuri proprii. Eroii din acest spațiu văd în timp altceva decât vedem noi, un dat cu o natură proprie, cu valori și sensuri proprii; timpul este un produs al unei alte vieți decât aceea în care suntem purtați noi. Pentru autoare, timpul nu rămâne numai un fenomen cu caracter practic, ci merge mai departe. Omul simte în interior că făptura sa rămâne în timp, știe că s-a născut la o dată oarecare, că trăiește în prezent și zilele care vin îl poartă pas cu pas către viitor, care se încheie în moarte. Omul rezistă în fața trecerii, pentru că o privește ca pe o stare normală a lucrurilor, ca pe o condiție umană, ca pe ceva propriu naturii sale. Dacă cerul se schimbă, stelele cad, soarele se împuținează (pe anotimpuri), de ce oamenii ar sta în loc? Începutul şi sfârşitul, în viziunea de viaţă a scriitoarei, apar atât de deosebite faţă de concepţia ştiinţelor naturii, încât cu greu mintea noastră, obişnuită cu noţiunile acestei ştiinţe, poate să le cuprindă. Viaţa eroilor din carte se desfăşoară cursiv sau în căderi, mai lin sau mai zbuciumat, dar ea nu stă pe loc. Prinsă între cei doi termeni, naştere şi moarte, viaţa omului străbate un drum lung, plin de întâmplări care nu totdeauna pot fi prevăzute. O sărbătoare este şi această carte, zugrăvită cu pana scriitoarei care ne înfrumuseţează viaţa. Felicitări, Dora Alina Romanescu!” (Menuţ MAXIMINIAN).
*****
N-am editat personal aceste cărţi, deşi sunt scrise de mine, fiecare poartă amprenta sufletului meu şi, cum este firesc, le preţuiesc, îmi sunt dragi, nu mă ruşinez cu ele, sunt o mărturie a evoluţiei mele literare. Nu am să afirm niciodată că am greşit scriind aceste cărţi, la momentul publicării s-au bucurat de succes, au fost dorite şi apreciate de un segment de cititori care îmi acceptă munca şi îmi cunosc activitatea literară. Când le-am publicat am fost „lăudată” de aşa-zişi prieteni, dar care de fapt aşteptau să apară un demon al răului şi să învenineze îndrăzneala mea de a păşi prin locuri nepermise. Urâţenia demonului, minciunile acestuia au fost mai uşor de suportat faţă de duplicitatea, făţărnicia, prefăcătoria, duşmănia acelor aşa-zişi prieteni. Au aplaudat şi au râs cu gura până la urechi, s-au bucurat de tristeţea mea, nu au avut tăria de a-şi asuma cele spuse altădată, ba mai mult, mi-au călcat munca şi sufletul în picioare. Timpul mi-a vindecat durerea, nedumerirea, mirarea, mi-a dat forţă să merg mai departe, să muncesc cu toată puterea pentru a le dărui cititorilor toată iubirea din preaplinul sufletului meu. Ei, cititorii, sunt importanţi pentru mine, ei decid dacă volumele mele le pot învălui fiinţa cu trăiri alese, ei sunt criticii mei supremi.
Am învăţat, am puterea să-mi ştiu locul, nu ţintesc să fiu cumva anume în faţa nimănui, nu doresc să mă cocoţ pe locurile fruntaşe; scriu cu drag, chiar dacă sunt ignorată sau nu fac parte din „elita celor mai buni”. Am avut onoarea de a fi acceptată alături de scriitori profesionişti în anul 2008 cu cele trei romane: „Dealul Comorii”, „Elmira Mahmudi, o lacrimă pentru eternitate” şi „Blestem”, acesta din urmă a fost premiat la Cluj, la Bistriţa, iar la Toronto, în anul 2012, a luat premiul întâi. Mi-am spus că aceste premii sunt importante pentru sufletul meu şi nu pentru „reţelele de socializare”, dar m-am înşelat.
Modestia nu mai ajută sub nicio formă, dimpotrivă, te aşază în rândul mediocrilor şi dintr-o dată devii ţinta acelor „personalităţi” sus-puse, a infatuaţilor incurabili care, cu nonşalanţă, îţi frâng sufletul de câte ori au ocazia, ba mai mult, calcă cu bocancul pe truda şi zbaterea ta interioară.
Timpul m-a ajutat să-mi vindec durerile provocate de cei pe care-i ţineam cu sinceritate aproape de sufletul meu, timpul m-a învăţat să mă mulţumesc cu ce am, timpul m-a îndemnat să privesc la toate lucrurile frumoase care mă înconjoară, să-i ignor pe cei ce nu mă plac, să rămân aşa cum m-a croit Dumnezeu, să iubesc pacea, sinceritatea, bunătatea, să ignor invidia şi ura, să-mi luminez chipul cu un zâmbet plăcut şi sincer, să nu uit nicio clipă că sunt doar o trecătoare pe acest pământ.
Mulţumesc, dragii mei cititori! M-am bucurat că v-aţi uitat la fiecare roman pe care l-am promovat pe pagina mea de Facebook. Pentru voi am scris, pentru voi am dorit să trăiesc din tainele misterioase şi atât de minunate ale vieţii! Deseori mi-aţi făcut clipele mai speciale, de cele mai multe ori mi-aţi făcut sufletul să plutească fericit! Gândurile, cuvintele voastre sincere m-au făcut importantă, mi-am învăluit fiinţa cu cele mai alese sentimente!
Mulţumesc, mulţumesc, mulţumesc!
„Viaţa şi timpul sunt cei mai buni profesori. Viaţa ne învaţă să profităm de timp, iar timpul ne învaţă să preţuim viaţa!” – Dora Alina Romanescu, septembrie 2024, Mangalia.
MN: Articolele cu și despre scriitoarea Dora Alina Romanescu, publicate în cotidianul online Mangalia News sunt AICI și vă așteaptă să le (re)descoperiți, iar cine dorește să aibă în biblioteca sa romanele cu autograf, din ediția de colecție a prozatoarei Dora Alina Romanescu, se poate adresa în privat autoarei, la telefonul 0742 223 759.
MangaliaNews, 11.09.2024.
